România se pregătește pentru un nou val de alegeri locale parțiale, după ce Autoritatea Electorală Permanentă a informat Guvernul că în 35 de unități administrativ-teritoriale funcțiile de primar sunt vacante. Situația ar putea declanșa o competiție politică importantă, în special la Timișoara și în Sectorul 6 al Capitalei, unde principalele partide analizează deja posibile candidaturi și alianțe. PSD își dorește organizarea cât mai rapidă a scrutinului, în timp ce USR și PNL ar purta negocieri pentru susținerea unor candidați comuni.
Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a transmis Guvernului o informare privind situația administrațiilor locale în care sunt îndeplinite condițiile legale pentru organizarea unor noi alegeri.
Potrivit documentului, în prezent există 35 de funcții de primar vacante, dintre care 34 în localități și una într-o subdiviziune administrativ-teritorială.
Pe lângă acestea, alte șapte situații rămân incerte, deoarece foștii primari au contestat în instanță încetarea mandatelor. În aceste cazuri, clarificarea situației juridice depinde de soluțiile pronunțate de judecători.
Una dintre cele mai importante mize electorale este municipiul Timișoara, unde funcția de primar a rămas vacantă după pierderea mandatului de către Dominic Fritz, la sfârșitul lunii septembrie 2026.
Președintele USR a fost afectat de modificările legislative privind incompatibilitățile, adoptate cu susținerea PSD și AUR, potrivit informațiilor prezentate.
În acest context, partidele politice au început să își pregătească strategiile pentru un eventual scrutin, iar competiția pentru conducerea administrației locale se anunță una intensă.
Social-democrații consideră că alegerile parțiale ar putea reprezenta o oportunitate pentru consolidarea influenței partidului la nivel local.
Potrivit unor surse politice, PSD ar susține stabilirea cât mai rapidă a calendarului electoral, astfel încât funcțiile vacante să fie ocupate prin vot.
La Timișoara, președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, ar lua în calcul susținerea unui candidat independent, cu notorietate și o imagine favorabilă în rândul alegătorilor.
În paralel, social-democrații ar analiza rezultatele unor sondaje pentru a identifica persoana cu cele mai mari șanse de câștig.
Printre numele evaluate s-ar afla și Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, însă nu există un anunț oficial privind o eventuală candidatură.
De cealaltă parte, Dominic Fritz și-ar fi exprimat susținerea pentru Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei, care asigură conducerea interimară a administrației locale.
Lațcău are experiență în administrația municipiului, după aproximativ șase ani în funcția de viceprimar, iar această poziție l-ar putea transforma într-un candidat important pentru USR.
Totuși, strategia electorală ar putea implica și Partidul Național Liberal.
Potrivit informațiilor vehiculate în mediul politic, Dominic Fritz și Ilie Bolojan ar fi discutat despre posibilitatea susținerii unui candidat comun USR-PNL la Primăria Timișoara.
O asemenea înțelegere ar urmări evitarea împărțirii voturilor între cele două formațiuni și creșterea șanselor de câștig împotriva adversarilor politici.
Negocierile nu s-ar limita însă doar la Timișoara.
Aceleași surse susțin că discuțiile ar include și Primăria Sectorului 6 din București, unde USR ar putea susține candidatul propus de liberali.
Funcția de primar al Sectorului 6 a rămas vacantă după ce Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei, în decembrie 2025.
În prezent, atribuțiile de primar sunt exercitate interimar de liberalul Paul Moldovan, unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Ciucu.
Numele acestuia este vehiculat drept posibil candidat al PNL pentru alegerile parțiale.
O eventuală susținere din partea USR ar putea reprezenta un avantaj important, însă o asemenea alianță electorală nu a fost confirmată oficial.
În timp ce partidele își analizează opțiunile, organizarea efectivă a scrutinului depinde de deciziile Guvernului și de îndeplinirea tuturor procedurilor prevăzute de legislația electorală.
Autoritatea Electorală Permanentă a prezentat situația funcțiilor vacante, însă calendarul exact al alegerilor nu a fost anunțat.
În cazul celor șapte mandate contestate în instanță, autoritățile trebuie să țină cont și de evoluția procedurilor judiciare.
Alegerile locale parțiale ar putea deveni astfel un nou test pentru principalele formațiuni politice, într-un moment în care relațiile dintre partide sunt marcate de negocieri și reconfigurări ale alianțelor.
Pentru PSD, scrutinul ar putea reprezenta șansa de a câștiga noi primării, în timp ce USR și PNL ar putea încerca să își consolideze pozițiile prin candidaturi comune.
Timișoara și Sectorul 6 se conturează drept cele mai importante puncte ale competiției, atât prin dimensiunea electoratului, cât și prin semnificația politică a rezultatelor.
Până la anunțarea oficială a datei alegerilor, administrațiile vizate vor continua să funcționeze prin mecanismele legale de conducere interimară, iar partidele vor avea timp să își definitiveze candidații și strategiile.
Cert este că cele 35 de funcții de primar vacante creează premisele unei noi confruntări electorale, ale cărei rezultate ar putea influența raportul de forțe dintre principalele partide din România.