Laura Codruța Kövesi își încheie vineri mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European, instituție pe care a coordonat-o încă de la înființare. De la 1 noiembrie, funcția de procuror-șef european va fi preluată de germanul Andrés Ritter, numit pentru un mandat de aceeași durată.
Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție pleacă de la conducerea EPPO într-un moment în care instituția investighează dosare cu prejudicii estimate la peste 67 de miliarde de euro. Bilanțul activității a fost apreciat de Comisia Europeană, însă Kövesi avertizează că rezultatele obținute nu elimină vulnerabilitățile legate de finanțare, birocrație și presiuni politice.
Laura Codruța Kövesi a devenit primul procuror-șef european în octombrie 2019. Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, și-a început activitatea operațională la 1 iunie 2021, având misiunea de a investiga și urmări penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
În competența instituției intră fraudele cu fonduri europene, faptele de corupție și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA. De la debutul activității, numărul investigațiilor a crescut semnificativ, reflectând extinderea volumului de muncă al procurorilor europeni.
Raportul de evaluare publicat de Comisia Europeană la 18 septembrie descrie funcționarea EPPO drept foarte eficientă. Potrivit datelor analizate, instituția avea 515 anchete active în 2021, iar la sfârșitul anului 2025 numărul acestora ajunsese la 3.602.
Prejudiciile estimate în investigațiile în desfășurare totalizau 67,27 miliarde de euro, conform raportului anual al Parchetului European pentru 2025. Valoarea reprezintă pierderile suspectate în dosarele cercetate, nu bani recuperați și nici fraude confirmate integral prin hotărâri judecătorești.
Numai în cursul anului 2025 au fost deschise 2.030 de anchete noi, cu aproximativ 35% mai multe decât în anul anterior. Totodată, rata condamnărilor în cauzele încheiate prin verdict s-a apropiat de 95%.
Evaluarea Comisiei Europene evidențiază contribuția instituției la protejarea bugetului Uniunii, dar semnalează și dificultăți. Printre acestea se numără resursele umane și financiare insuficiente, precum și problemele întâmpinate în cooperarea cu autoritățile naționale.
Înainte de încheierea mandatului, Kövesi a atras atenția că Parchetul European poate fi slăbit treptat dacă nu beneficiază de finanțarea și instrumentele juridice necesare. În opinia sa, performanțele de până acum trebuie susținute prin condiții care să permită continuarea anchetelor în mod independent.
„Provocarea cheie pentru EPPO și, în special, pentru succesorul meu va fi menținerea independenței și credibilității EPPO”, a declarat aceasta.
Andrés Ritter va prelua astfel conducerea unei instituții cu un volum de activitate în creștere, dar care se confruntă în continuare cu dificultăți de resurse și cooperare. Păstrarea autonomiei și a capacității de investigare se află printre principalele provocări semnalate de Kövesi la finalul mandatului său.
