Călin Georgescu rămâne în arest preventiv, după ce Curtea de Apel București a pronunțat, vineri, 23 octombrie 2026, o decizie definitivă în dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro. Fostul candidat la alegerile prezidențiale nu va fi plasat în arest la domiciliu, așa cum hotărâse inițial Tribunalul București, după ce magistrații au admis contestația depusă de procurorii DIICOT.
Hotărârea a fost luată într-un complet de divergență, format din trei judecători, după ce primii doi magistrați nu au reușit să ajungă la un acord privind măsura preventivă care trebuie aplicată în cazul lui Georgescu.
Instanța a decis să desființeze în totalitate hotărârea Tribunalului București din 13 octombrie și să respingă solicitarea fostului candidat de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
Astfel, Călin Georgescu va rămâne în Arestul Central al Poliției Capitalei, unde se află încarcerat din 29 septembrie 2026.
Inițial, judecătorul de la Tribunalul București apreciase că măsura arestului preventiv poate fi înlocuită cu una mai puțin restrictivă. În motivarea deciziei au fost luate în considerare anumite aspecte personale, printre care lipsa antecedentelor penale, existența unui domiciliu stabil și integrarea socială.
Procurorii DIICOT au contestat însă soluția, susținând necesitatea menținerii măsurii privative de libertate.
Contestația a ajuns la Curtea de Apel București, unde judecătorii au avut inițial opinii diferite. Pentru soluționarea cauzei a fost necesară completarea instanței cu un al treilea magistrat.
În urma deliberărilor, completul de divergență a decis că solicitarea de înlocuire a arestului preventiv este neîntemeiată.
Dosarul în care este cercetat Călin Georgescu privește o presupusă înșelăciune de aproximativ 1,1 milioane de euro, reclamată de omul de afaceri Răzvan Leu, din județul Buzău.
Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi fost atras într-o afacere care presupunea tranzacții cu metale prețioase și obținerea unei finanțări importante.
Pentru dezvoltarea activității, omul de afaceri ar fi avut nevoie de o linie de credit în valoare de șase milioane de euro.
Conform informațiilor din dosar, Călin Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu Ionel Rusen, prezentat drept o persoană de încredere.
Ulterior, Rusen i-ar fi făcut cunoștință cu Massimiliano Arena, un cetățean italian despre care s-ar fi afirmat că reprezintă o instituție bancară din Elveția.
În cadrul discuțiilor privind obținerea finanțării, omului de afaceri i s-ar fi solicitat depunerea unei garanții de un milion de euro.
Potrivit procurorilor, din această sumă, 100.000 de euro ar fi urmat să fie utilizați pentru finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu.
Anchetatorii susțin că, ulterior, Răzvan Leu ar fi fost convins să transfere încă 100.000 de euro, în schimbul promisiunii că valoarea creditului ar putea crește de la șase milioane la 15 milioane de euro.
Finanțarea promisă nu s-ar fi materializat, iar omul de afaceri ar fi încercat să recupereze banii achitați.
Potrivit plângerii depuse la DIICOT, suma totală de 1,1 milioane de euro nu i-ar fi fost restituită.
În urma sesizării, procurorii au început cercetările pentru a stabili circumstanțele tranzacțiilor și rolul persoanelor implicate.
Ancheta vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
În același dosar este cercetat și Ionel Rusen, care se află, de asemenea, în arest preventiv.
Călin Georgescu a fost plasat în arest preventiv pe 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a admis o contestație formulată de DIICOT.
Ulterior, apărarea fostului candidat a solicitat înlocuirea acestei măsuri cu arestul la domiciliu, cerere admisă inițial de Tribunalul București, dar respinsă definitiv de instanța superioară.
Decizia din 23 octombrie nu reprezintă o condamnare și nu stabilește vinovăția fostului candidat. Aceasta privește exclusiv măsura preventivă aplicată în etapa actuală a procedurilor judiciare.
Anchetatorii urmează să clarifice toate împrejurările în care au fost efectuate transferurile de bani, promisiunile privind finanțarea și implicarea fiecărei persoane cercetate.
Prejudiciul reclamat, în valoare de 1,1 milioane de euro, reprezintă unul dintre elementele centrale ale dosarului.
În același timp, procurorii trebuie să stabilească dacă operațiunile financiare și înțelegerile dintre persoanele implicate întrunesc elementele infracțiunilor investigate.
Hotărârea Curții de Apel București încheie actuala dispută judiciară privind înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, fără a exclude posibilitatea unor noi cereri sau verificări ale măsurii preventive, în condițiile prevăzute de lege.
În prezent, Călin Georgescu rămâne în arest preventiv, iar cercetările DIICOT continuă.
Vinovăția persoanelor investigate va putea fi stabilită numai în urma procedurilor judiciare și a unei eventuale hotărâri definitive asupra fondului cauzei, cu respectarea prezumției de nevinovăție.