Marți, 13 octombrie, Călin Georgescu va afla decizia Tribunalului București cu privire la cererea sa de a fi eliberat din arest preventiv, având în vedere că solicită o măsură mai blândă, precum arestul la domiciliu sau controlul judiciar.
Instanța este așteptată să decidă dacă va accepta cererea fostului candidat la alegerile prezidențiale, care este acuzat de înșelăciune, având un prejudiciu estimat la peste 1,1 milioane de euro.
Pronunțarea, care era așteptată inițial luni, a fost amânată pentru marți de către judecător, același magistrat care a refuzat inițial propunerea procurorilor de arestare preventivă a lui Georgescu și a dispus controlul judiciar. Această soluție a fost contestată, iar Curtea de Apel București a decis ulterior arestarea preventivă a fostului candidat pentru o perioadă de 30 de zile.
La data de 29 septembrie, Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen, în cadrul unui dosar în care se investighează o presupusă înșelăciune cu un prejudiciu semnificativ.
În motivarea deciziei, judecătorii au explicat că măsura controlului judiciar impusă anterior de Tribunalul București nu era suficientă. Instanța a argumentat că existau suspiciuni rezonabile cu privire la constituirea unui grup infracțional organizat și la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe grave, precum și indicii care sugerau o posibilă intenție de a părăsi țara.
Judecătorul a amânat pronunțarea până marți, iar decizia va determina dacă măsura preventivă va rămâne în vigoare sau dacă cererea lui Călin Georgescu va fi acceptată.
Potrivit anchetatorilor, în septembrie 2021, Călin Georgescu, Ionel Rusen și un cetățean italian ar fi format un grup infracțional organizat, care ar fi acționat coordonat în România și Marea Britanie, având ca scop obținerea de beneficii necuvenite.
Investigațiile arată că, în cadrul unor întâlniri desfășurate în București, județul Argeș și ulterior în Marea Britanie, victima a fost indusă în eroare cu privire la obținerea unei finanțări de șase milioane de euro printr-un contract de creditare cu o bancă. Pentru a obține aceste fonduri, victima a fost determinată să transfere peste un milion de euro ca garanție.
Ulterior, suspecții au susținut că finanțarea ar putea fi majorată până la 15 milioane de euro, cu condiția să fie constituită o garanție suplimentară. În acest context, victima a mai transferat încă 100.000 de euro.
Prejudiciul total în acest caz depășește 1,1 milioane de euro și aceste acuzații sunt în continuare subiect de anchetă.
Pe 7 octombrie, procurorii DIICOT au instituit sechestru asupra mai multor conturi bancare ale lui Călin Georgescu, iar măsurile de asigurare au fost extinse și asupra vilei sale din Mogoșoaia.
Sechestrul are rolul de a proteja eventualele interese patrimoniale legate de dosar, conform legislației în vigoare, și nu constituie o dovadă de vinovăție.
Călin Georgescu a întâmpinat o primă înfrângere în instanță, Tribunalul menținând sechestrul pe vila acestuia.
Acest caz de înșelăciune nu este singurul dosar penal în care este implicat fostul candidat la Președinție. Georgescu a fost trimis în judecată și pentru presupuse acțiuni împotriva ordinii constituționale, alături de fostul mercenar Horațiu Potra și altele.
În acest context, Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false, în mod continuat. Horațiu Potra este acuzat de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de infracțiuni legate de regimul armelor și munițiilor.
De asemenea, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în legătură cu un alt dosar, fiind acuzat de propagandă legionară și de promovarea unor persoane considerate vinovate de genocid și crime de război.
Pe 3 aprilie, acesta a reușit să scape de măsura controlului judiciar, după ce Tribunalul București i-a admis contestația și a desființat parțial decizia Judecătoriei Sectorului 1.