Comisia Europeană, sub conducerea președintei Ursula von der Leyen, colaborează cu primarul Nicușor Dan înainte de o întâlnire cu militarii de la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” din Constanța, programată pentru luni, 1 septembrie 2025.
Un aspect important pe agenda Uniunii Europene este modificarea regulilor referitoare la accesul copiilor la platformele de socializare și alte servicii digitale. Comisia a lansat propunerea numită EU KIDS Act, care introduce reglementări diferite bazate pe vârstă și impune noi responsabilități platformelor online.
Printre măsurile esențiale se numără interdicția accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani, iar cei cu vârste între 13 și 14 ani vor putea utiliza platformele doar prin conturi create și monitorizate de părinți sau tutori.
De la 15 ani, adolescenții vor putea deține un cont propriu, însă platformele vor trebui să respecte anumite reguli de siguranță până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Propunerea a fost aprobată de Comisia Europeană pe 17 septembrie 2026, dar rămâne de văzut cum va fi implementată în România și în celelalte state membre. Documentul va trebui să parcurgă întregul proces legislativ european, iar forma finală va putea suferi modificări.
EU KIDS Act adoptă o abordare progresivă, cu reguli distincte pentru diversele categorii de vârstă.
Astfel, copiii sub 13 ani nu vor avea acces la rețelele sociale.
Pentru cei cu vârste între 3 și 12 ani, s-ar putea oferi servicii video adaptate, gestionate de părinți sau tutori.
Platformele online vor trebui să furnizeze adulților instrumente simple pentru a controla accesul copiilor la dispozitive precum telefoane sau tablete.
Există și o categorie specială pentru minorii între 13 și 14 ani, care vor putea utiliza platformele prin intermediul unor „mini-conturi” configurate și monitorizate de părinți.
Aceste conturi vor avea funcționalități limitate și măsuri suplimentare de siguranță.
Printre restricțiile sugerate se numără limitarea numărului de contacte sociale disponibile și restricționarea timpului petrecut online.
Conform propunerii, utilizarea platformelor ar putea fi limitată la maximum o oră pe zi.
De la 15 ani, adolescenții vor putea să își creeze conturi proprii, însă acest lucru nu înseamnă că vor avea acces la aceleași funcții ca și adulții.
Pentru tinerii între 15 și 17 ani, serviciile digitale vor trebui să fie adaptate vârstei și sigure din punct de vedere al concepției.
Obiectivul este de a reduce expunerea minorilor la elemente care provoacă utilizarea excesivă, conținut inadecvat sau alte riscuri specifice mediului online.
O schimbare semnificativă propusă de Comisia Europeană se referă la responsabilitatea companiilor de tehnologie.
În loc ca părinții și autoritățile să fie singurii responsabili de identificarea și demonstrerea riscurilor, furnizorii de servicii digitale vor avea obligația de a dovedi că produsele lor sunt sigure și potrivite pentru vârsta utilizatorilor.
„Platformele trebuie să demonstreze că sunt sigure”, a afirmat Ursula von der Leyen la prezentarea principiilor viitoarei legislații.
Comisia urmărește astfel limitarea funcțiilor ce pot încuraja utilizarea excesivă și expunerea copiilor la conținut dăunător.
Stabilirea unor limite distincte pentru copiii sub 13 ani, adolescenții de 13-14 ani și cei care au împlinit 15 ani necesită existenta unor mecanisme prin care platformele să determine categoria de vârstă a utilizatorilor.
Sistemele de verificare a vârstei vor trebui să respecte normele europene de protecție a datelor și a vieții private.
Discuția privind verificarea vârstei este deja un subiect major în dezbaterea europeană.
Președinta Comisiei Europene a expus principiile acestui nou sistem în discursul său din 16 septembrie, subliniind că nu este permis accesul la rețelele sociale sub vârsta de 13 ani și că nu se pot crea conturi personale sub 15 ani.
Pentru minorii de 13 și 14 ani, conturile vor fi configurate și supravegheate de părinți, având funcții limitate și restricții de utilizare a timpului.
În cazul adolescenților cu vârste între 15 și 18 ani, responsabilitatea va fi în mare parte asupra platformelor, care trebuie să dezvolte servicii menite să scadă riscurile pentru utilizatorii tineri.
Comisia Europeană vizează reducerea efectelor mecanismelor digitale care au ca scop menținerea utilizatorilor pe platforme pentru o perioadă îndelungată.
Ursula von der Leyen a menționat în mod special funcțiile care pot crea dependență, recomandările care pot direcționa tinerii spre conținut din ce în ce mai extrem și utilizarea inteligenței artificiale pentru crearea unor imagini sexualizate din fotografiile minorilor.
Noua abordare se bazează pe ideea că protecția minorilor nu trebuie să fie în întregime responsabilitatea părinților.
Platformele vor fi obligate să demonstreze că serviciile oferite copiilor sunt sigure prin modul în care sunt concepute.
Discuția despre vârsta minimă pentru accesarea rețelelor sociale nu este o noutate în contextul european.
În noiembrie 2025, Parlamentul European a adoptat un raport nelegislativ care susținea stabilirea unei vârste digitale minime armonizate de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, platforme video și anumite servicii bazate pe inteligență artificială.
În acel raport, adolescenții cu vârste între 13 și 16 ani ar fi putut avea acces cu acordul părinților.
EU KIDS Act recent propus de Comisia Europeană are o structură diferită: interzicerea accesului la rețele sociale sub 13 ani, mini-conturi pentru cei între 13 și 14 ani și posibilitatea de a avea un cont propriu începând cu 15 ani.
Diferențele dintre pozițiile instituțiilor europene vor influența procesul legislativ viitor.
Până atunci, părinții și copiii din România nu sunt obligați să închidă sau să modifice conturile lor conform EU KIDS Act.
Propunerea Comisiei Europene nu este încă în vigoare.
Documentul trebuie să fie supus procesului legislativ al Uniunii Europene, iar Parlamentul European și statele membre vor juca un rol semnificativ în conturarea formei finale.
Astfel, limitele de vârstă, condițiile pentru conturile minorilor și responsabilitățile specifice pentru platforme pot suferi modificări înainte ca noile reguli să intre în aplicare.
Dacă propunerea va fi adoptată, modificările vor afecta modul în care copiii și adolescenții din întreaga Uniune Europeană vor accesa rețelele sociale și alte servicii digitale, iar platformele vor avea obligații suplimentare în ceea ce privește protejarea utilizatorilor minori.