Tribunalul Uniunii Europene a respins cererea formulată de Diana Iovanovici Șoșoacă prin care europarlamentara solicita suspendarea efectelor deciziei Parlamentului European privind ridicarea parțială a imunității sale. Instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile legale necesare pentru oprirea temporară a executării deciziei, până la soluționarea procesului principal.
Este important însă că hotărârea nu reprezintă soluția definitivă asupra acțiunii prin care Diana Șoșoacă cere anularea deciziei Parlamentului European. Cererea urgentă de suspendare a fost respinsă, în timp ce procesul principal continuă separat.
Diana Șoșoacă a contestat decizia Parlamentului European
Parlamentul European a decis, pe 28 aprilie 2026, ridicarea parțială a imunității Dianei Șoșoacă, în urma unei solicitări transmise de autoritățile române. Cererea fusese înaintată de ministrul Justiției, care a transmis solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu proceduri penale care o vizează pe eurodeputată.
După votul Parlamentului European, Diana Șoșoacă s-a adresat Tribunalului Uniunii Europene.
Pe 7 mai 2026, aceasta a inițiat două demersuri distincte: unul prin care solicită anularea deciziei de ridicare parțială a imunității și un al doilea prin care a cerut suspendarea efectelor acesteia până când Tribunalul se va pronunța pe fond.
Cererea de suspendare a fost soluționată prima.
Tribunalul UE a respins solicitarea de suspendare
Printr-o ordonanță pronunțată la 16 iulie, vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene, Savvas Papasavvas, a respins cererea de măsuri provizorii formulată de Diana Șoșoacă.
Instanța a constatat că nu erau îndeplinite condițiile necesare pentru suspendarea temporară a deciziei Parlamentului European. În consecință, ridicarea parțială a imunității continuă să producă efecte cât timp acțiunea principală se află pe rol.
Prin urmare, nu este vorba despre pierderea definitivă a procesului privind imunitatea. Tribunalul nu a soluționat încă cererea prin care Diana Șoșoacă solicită anularea deciziei Parlamentului European.
Pentru ce fapte a fost ridicată imunitatea
Decizia Parlamentului European privește mai multe fapte presupuse, menționate în cererea formulată de autoritățile române.
În raportul Comisiei pentru afaceri juridice se precizează că Parlamentul a decis să ridice imunitatea Dianei Șoșoacă în legătură cu presupusele fapte menționate în punctele B-H ale documentului.
Eurodeputații au considerat că aceste fapte nu erau legate direct de opiniile exprimate sau voturile exercitate în îndeplinirea atribuțiilor sale parlamentare. Totodată, Parlamentul European a arătat că nu a identificat elemente care să indice existența unui „fumus persecutionis”, adică indicii că procedurile judiciare ar fi fost declanșate pentru a-i prejudicia activitatea politică.
Ridicarea imunității nu reprezintă însă o constatare a vinovăției. Parlamentul European a precizat în raport că nu are rolul unei instanțe judecătorești și că, în cadrul unei proceduri privind imunitatea, eurodeputatul vizat nu poate fi considerat vinovat doar în baza acestei decizii.
Imunitatea a fost menținută pentru o declarație făcută în plen
Există și o excepție importantă.
Parlamentul European a decis să nu ridice imunitatea pentru o declarație făcută de Diana Șoșoacă la 11 februarie 2025 în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
Documentele Parlamentului arată că această declarație a fost considerată o opinie exprimată în exercitarea mandatului de eurodeputat și, prin urmare, protejată de imunitatea parlamentară.
Pentru celelalte fapte avute în vedere de solicitarea autorităților române, Parlamentul a aprobat însă ridicarea imunității.
Procesul principal continuă
Decizia Tribunalului Uniunii Europene privește, așadar, doar solicitarea de suspendare temporară.
Diana Șoșoacă continuă să conteste pe fond hotărârea Parlamentului European, iar Tribunalul va trebui să analizeze separat dacă decizia din 28 aprilie 2026 trebuie sau nu anulată.
Până la o hotărâre definitivă în acest proces, decizia Parlamentului European privind ridicarea parțială a imunității rămâne în vigoare. În același timp, faptele cercetate de autoritățile române rămân acuzații supuse procedurilor judiciare, iar ridicarea imunității nu echivalează cu stabilirea vinovăției.