Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat la finalul lunii iulie 2026 trei scenarii pentru ieșirea României din criza politică, după o discuție purtată cu liderul PSD, Sorin Grindeanu. Varianta pe care liderul UDMR o considera cea mai potrivită era formarea unui „guvern de armistițiu”, cu participarea PSD, PNL, USR și UDMR și cu un mandat limitat, cel puțin până la sfârșitul anului.
Declarațiile au fost făcute pe 29 iulie 2026, într-un moment în care negocierile pentru formarea unui Executiv se aflau încă în impas. Kelemen Hunor fusese întrebat atunci dacă România ar putea avea un nou guvern după 15 august, scenariu despre care vorbise Sorin Grindeanu. Liderul UDMR a evitat să confirme un asemenea termen și a arătat că negocierile dintre partide rămâneau complicate.
Kelemen Hunor: un guvern de armistițiu până la sfârșitul anului
Prima variantă prezentată de liderul UDMR presupunea revenirea principalelor partide la aceeași masă și formarea unei majorități largi.
„Prima propunere este să avem până la sfârșitul anului un guvern de tranziție, un guvern de armistițiu”, explica Kelemen Hunor.
În această formulă ar fi trebuit să participe PSD, PNL, USR și UDMR, în ciuda divergențelor politice existente între formațiuni. Ideea era ca partidele să lase temporar deoparte conflictele și să se concentreze asupra unor obiective considerate urgente pentru România.
Kelemen Hunor invoca atunci situația de securitate din regiune, atacurile cu drone din apropierea României, problemele bugetare, proiectele legate de PNRR și evaluările economice pe care țara urma să le traverseze.
În opinia sa, toate acestea reprezentau argumente pentru constituirea temporară a unei majorități politice largi.
Varianta unui guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan
Al doilea scenariu prezentat de liderul UDMR era formarea unui guvern minoritar în jurul lui Siegfried Mureșan, susținut politic de PNL, USR și UDMR.
Problema acestei variante era însă numărul insuficient de voturi pentru învestirea Executivului.
Pentru ca un asemenea cabinet să treacă de Parlament, era nevoie și de sprijinul PSD. Social-democrații transmiteau însă că nu intenționează să voteze un guvern din care nu fac parte.
Astfel, chiar dacă Siegfried Mureșan reprezenta una dintre variantele discutate în negocierile politice de la acel moment, obținerea unei majorități parlamentare rămânea principala problemă.
Sorin Grindeanu, a treia variantă
Un alt scenariu era formarea unui guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu.
Și această formulă întâmpina însă dificultăți. Potrivit lui Kelemen Hunor, PNL transmitea la acel moment că nu ar vota un Executiv condus de liderul PSD.
Situația crea astfel un blocaj: PSD nu voia să voteze un guvern minoritar din care să lipsească, în timp ce PNL nu susținea varianta unui cabinet minoritar condus de Grindeanu.
„A patra variantă nu există”, sintetiza atunci liderul UDMR situația politică.
Negocierile urmau să depindă de desemnarea făcută de Nicușor Dan
Kelemen Hunor sublinia că discuțiile concrete despre susținerea unui Executiv puteau avansa abia după ce președintele Nicușor Dan desemna oficial un candidat pentru funcția de prim-ministru.
Liderul UDMR preciza că, indiferent dacă șeful statului ar fi ales între Siegfried Mureșan și Sorin Grindeanu sau ar fi venit cu o altă propunere, abia după nominalizare puteau începe negocierile decisive privind majoritatea parlamentară și programul viitorului guvern.
Kelemen Hunor a mai explicat că nu se considera mediator între PSD, PNL și celelalte formațiuni, chiar dacă purta discuții cu liderii partidelor. Mesajul său central era că niciuna dintre tabere nu dispunea singură de o majoritate suficientă și că o ieșire din criză necesita un compromis politic.
În acel moment, varianta preferată de UDMR rămânea un Executiv temporar, de „armistițiu”, care să reunească PSD, PNL, USR și UDMR și să gestioneze principalele probleme ale țării până la finalul anului, înainte ca partidele să revină la competiția politică obișnuită.