Siegfried Mureșan a reacționat după respingerea Cabinetului său în Parlament, acuzând partidele pe care le consideră responsabile pentru declanșarea crizei politice că au contribuit la prelungirea acesteia. Premierul desemnat a apărat formula construită de PNL, USR și UDMR și a anunțat că așteaptă decizia președintelui Nicușor Dan privind următorii pași.
Guvernul propus a obținut 182 de voturi favorabile, cu 51 mai puține decât cele necesare pentru învestire. Rezultatul deschide o nouă etapă a negocierilor, în care PSD își declară disponibilitatea de a prelua guvernarea, iar USR anunță că își menține colaborarea cu PNL.
Mureșan acuză prelungirea crizei politice
După anunțarea rezultatului, Siegfried Mureșan a apreciat colaborarea dintre reprezentanții celor trei formațiuni care i-au susținut Cabinetul. Acesta a vorbit despre profesionalismul, seriozitatea și experiența colegilor din PNL, USR și UDMR, susținând că echipa prezentată Parlamentului oferea o soluție pentru depășirea blocajului.
„Astăzi, în Parlamentul României, am venit cu o soluție pentru încheierea crizei politice și am văzut că partidele care au declanșat criza politică au votat pentru prelungirea crizei politice”, a declarat Mureșan.
Afirmația reprezintă evaluarea politică a premierului desemnat asupra rezultatului. Acesta a precizat că următoarea mișcare este așteptată de la șeful statului, în contextul în care formula propusă nu a reușit să obțină încrederea Legislativului.
Cele 182 de voturi nu au fost suficiente
Miercuri, 30 septembrie 2026, deputații și senatorii au votat asupra programului de guvernare și a listei miniștrilor propuși de Siegfried Mureșan. Votul a fost secret, cu bile.
Din cele 197 de voturi exprimate, 182 au fost favorabile, iar 15 împotrivă. Pentru învestire erau necesare minimum 233 de voturi „pentru”.
PNL, USR și UDMR susținuseră împreună Cabinetul, însă sprijinul celor trei partide nu asigura majoritatea necesară. Înaintea ședinței, Mureșan estimase că formațiunile dispuneau de aproximativ 170 de voturi proprii și că era nevoie de susținere suplimentară.
PSD și AUR anunțaseră că nu vor sprijini Guvernul. Numărul final al voturilor favorabile a depășit estimarea inițială a susținătorilor, dar a rămas departe de pragul pentru învestire.
USR păstrează colaborarea cu PNL
Radu Miruță a criticat PSD după vot, atribuindu-i responsabilitatea pentru blocajul din ultimele cinci luni. Reprezentantul USR a susținut că populația a suportat deja costurile acestei perioade și a adus în discuție posibilitatea alegerilor anticipate.
Miruță nu a prezentat însă acest scenariu drept o decizie luată, precizând că opțiunea președintelui rămâne de văzut. În schimb, a anunțat ferm continuarea colaborării dintre USR și PNL.
„Ce este cert, vom continua colaborarea cu PNL”, a declarat acesta.
Totodată, Miruță a exprimat opoziția USR față de o formulă în care PSD ar controla din nou politicile financiare ale Guvernului. Mesajul indică menținerea unei poziții critice față de social-democrați înaintea noilor negocieri.
Grindeanu anunță că PSD este pregătit să guverneze
De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a transmis că România are nevoie urgentă de un Executiv cu puteri depline, care să schimbe direcția pe care o consideră greșită.
„Suntem pregătiți să ne asumăm redresarea României”, a scris președintele PSD după ședința Parlamentului.
Poziția sa continuă mesajele exprimate anterior de social-democrați privind construirea unei majorități în jurul partidului. La începutul lunii septembrie, Grindeanu anunțase deja disponibilitatea PSD de a forma susținerea parlamentară necesară unei guvernări.
Victor Negrescu, vicepreședinte PSD și vicepreședinte al Parlamentului European, vorbise, înaintea votului, despre aceeași variantă. El menționase inclusiv posibilitatea ca UDMR să își reanalizeze poziția în negocierile următoare.
Disponibilitatea declarată de PSD nu echivalează însă cu existența unei majorități deja constituite. Orice nouă propunere de Cabinet va trebui să obțină cele minimum 233 de voturi favorabile.
Nicușor Dan respinsese scenariul anticipatelor
Cu o zi înaintea votului, președintele Nicușor Dan le ceruse partidelor să depășească interesele proprii și să găsească o soluție pentru încheierea crizei.
Șeful statului afirmase că alegerile anticipate ar prelungi instabilitatea și neîncrederea cetățenilor și a piețelor financiare. Poziția sa era, astfel, diferită de scenariul readus în discuție de Radu Miruță după respingerea Cabinetului.
Respingerea Guvernului Mureșan nu conduce automat la alegeri anticipate. Procedura constituțională descrisă presupune îndeplinirea mai multor condiții, inclusiv neacordarea votului de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare și respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea Parlamentului rămâne o posibilitate condiționată, după consultările prevăzute, fără a fi consecința automată a acestui vot.
Blocajul început în mai continuă
Criza politică a început după înlăturarea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, în luna mai. PSD și AUR s-au numărat printre formațiunile care au contribuit la demiterea Executivului.
Au urmat luni de discuții pentru formarea unei noi majorități. Pe 17 septembrie, după aproape șase ore de consultări la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat la funcția de prim-ministru.
PNL, USR și UDMR au convenit asupra unei echipe guvernamentale, iar miniștrii propuși au fost audiați în comisiile parlamentare. Opt candidați au primit avize favorabile și opt avize negative. Caracterul consultativ al acestora a permis prezentarea întregului Cabinet în plen, unde votul final a decis respingerea învestirii.
Atenția se îndreaptă acum către consultările și negocierile pentru o nouă propunere de premier. PSD dorește o majoritate construită în jurul său, USR își păstrează colaborarea cu PNL, iar eventuala poziționare a UDMR poate influența calculele parlamentare. Pentru viitoarea formulă, testul rămâne același: obținerea sprijinului necesar în Parlament.