PSD a respins varianta formării unui Guvern exclusiv tehnocrat, susținută de premierul interimar Ilie Bolojan, și a transmis că ar putea accepta un Executiv condus de Alexandru Nazare doar dacă social-democrații ar primi propriile portofolii ministeriale. Poziția a fost exprimată în timpul negocierilor politice care au precedat desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru.
Social-democrații au susținut că un Cabinet format exclusiv din tehnocrați nu reprezenta, în opinia lor, o soluție reală pentru ieșirea din criza politică.
Potrivit pozițiilor atribuite unor lideri ai PSD, partidul considera propunerea lui Ilie Bolojan drept o „perdea de fum” și insista asupra unei soluții politice în care social-democrații să participe direct la guvernare.
PSD punea două variante pe masa negocierilor
În perioada negocierilor, social-democrații susțineau că ar putea accepta fie un Guvern minoritar PSD, fie un Executiv construit în jurul partidului.
O altă variantă discutată a fost cea a unui Cabinet condus de Alexandru Nazare. PSD transmitea însă că o asemenea formulă ar putea primi voturile partidului numai dacă din viitorul Guvern ar face parte și miniștri social-democrați.
Astfel, problema nu era legată exclusiv de numele premierului, ci și de componența politică a Cabinetului.
PSD nu dorea să ofere sprijin parlamentar unui Executiv în care să nu aibă reprezentare, poziție care a rămas una dintre principalele diferențe față de PNL în negocierile pentru ieșirea din blocaj.
Varianta Luca Niculescu, privită cu scepticism
În discuțiile politice a apărut și numele lui Luca Niculescu.
Surse social-democrate citate în presă au afirmat la acel moment că varianta își pierduse din susținere și au pus sub semnul întrebării inclusiv existența unei discuții concrete cu acesta pentru preluarea funcției de premier.
În același timp, PSD considera că o eventuală majoritate construită cu ajutorul parlamentarilor din zona suveranistă ar fi fost dificil de anticipat și de menținut.
Social-democrații au susținut că nu se poate construi o strategie sigură de învestire a unui Guvern pe voturi care nu pot fi garantate înaintea ședinței Parlamentului.
Ilie Bolojan cerea un „Guvern neutru”
Poziția PSD venea după ce Ilie Bolojan prezentase public propria soluție pentru depășirea crizei.
Premierul interimar susținea formarea unui Guvern neutru, alcătuit din tehnocrați și cu un mandat clar și limitat.
Printre obiectivele indicate de Bolojan se numărau rectificarea bugetară, finalizarea procedurilor privind PNRR și pregătirea bugetului pentru anul 2027. El preciza însă că nu dorește un Cabinet prezentat drept tehnocrat, dar controlat politic de PSD.
Bolojan avertiza, de asemenea, că menținerea pentru o perioadă îndelungată a unui Guvern interimar ar putea avea consecințe asupra finanțării statului și încrederii investitorilor. Aceste afirmații reprezentau evaluarea politică și economică făcută de liderul PNL.
Bolojan nu voia să demisioneze din funcția de premier interimar
Ilie Bolojan a respins și varianta unei demisii înainte de instalarea unui nou Cabinet.
Potrivit acestuia, plecarea premierului sau a unor miniștri dintr-un Guvern deja demis nu ar fi făcut decât să accentueze blocajul instituțional.
El a susținut că actualul Executiv va continua să își exercite atribuțiile limitate până în momentul în care un nou Guvern va depune jurământul.
Negocierile au intrat între timp într-o nouă etapă
Discuțiile privind variantele Alexandru Nazare, Luca Niculescu sau un Cabinet exclusiv tehnocrat au fost depășite ulterior de o nouă evoluție politică.
Pe 17 septembrie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat oficial pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Europarlamentarul PNL are la dispoziție zece zile pentru a propune lista miniștrilor și programul de guvernare și pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului.
PSD, care îl propusese pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, nu și-a anunțat sprijinul pentru un Cabinet din care partidul să fie exclus.
Prin urmare, disputa dintre PSD și PNL privind participarea social-democraților la viitorul Executiv rămâne una dintre problemele centrale ale negocierilor. Desemnarea unui premier a încheiat o etapă a crizei, însă instalarea efectivă a unui Guvern depinde în continuare de formarea unei majorități parlamentare capabile să acorde votul de încredere.