Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie definitivă în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru acuzații legate de acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Hotărârea a fost pronunțată joi, 6 august 2026, după o procedură de cameră preliminară care s-a întins pe mai multe luni și în care au fost analizate contestațiile formulate atât de inculpați, cât și de Ministerul Public.
Instanța supremă a respins contestațiile și a menținut soluția pronunțată anterior de Curtea de Apel București, ceea ce înseamnă că dosarul poate trece în etapa judecății pe fond.
Este important însă de precizat că decizia din camera preliminară nu stabilește dacă persoanele trimise în judecată sunt vinovate sau nevinovate. Această chestiune urmează să fie analizată în procesul propriu-zis, prin administrarea probelor și dezbaterea acuzațiilor formulate de procurori.
Ce a decis, de fapt, Înalta Curte
În cadrul procedurii de cameră preliminară, judecătorii verifică legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor efectuate în timpul urmăririi penale.
Înalta Curte a precizat explicit că în această etapă nu este analizată temeinicia acuzațiilor și nici vinovăția inculpaților.
Prin hotărârea din 6 august, Secția Penală a respins contestațiile formulate împotriva încheierilor Curții de Apel București și a menținut soluția care permite începerea judecății.
În același timp, unele mijloace de probă fuseseră excluse în procedura anterioară, iar referirile la acestea trebuie eliminate din rechizitoriu conform celor stabilite de instanță. Dosarul urmează apoi să revină instanței de fond.
De ce au existat mai multe amânări
Procedura a trecut prin mai multe etape înainte de soluția definitivă.
Pe 2 aprilie 2026, Curtea de Apel București constatase legalitatea sesizării instanței și dispusese începerea judecății pe fond, însă hotărârea putea fi contestată.
Ulterior, dosarul a ajuns la Înalta Curte. În luna iunie, dezbaterile au trebuit reluate după schimbarea componenței completului, ca urmare a admiterii unei cereri de abținere formulate de unul dintre judecători.
Pe 5 august, Înalta Curte a reluat dezbaterile, iar pronunțarea a fost amânată pentru ziua următoare. Pe 6 august a venit soluția definitivă.
De ce este acuzat Călin Georgescu
Potrivit rechizitoriului întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicarea de informații false în formă continuată.
Acestea reprezintă acuzațiile formulate de procurori și urmează să fie examinate în cadrul procesului. Începerea judecății nu echivalează cu stabilirea vinovăției.
Acuzațiile formulate împotriva lui Horațiu Potra
Horațiu Potra a fost trimis în judecată pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și instigare publică.
În același dosar se află și alte persoane despre care procurorii susțin că ar fi făcut parte din grupul coordonat de acesta.
Procurorii vor trebui să demonstreze aceste acuzații în fața instanței, iar inculpații au dreptul să le combată și să prezinte propriile argumente și probe.
Ce susțin procurorii despre întâlnirea de la Ciolpani
Unul dintre elementele centrale ale rechizitoriului îl reprezintă o întâlnire despre care anchetatorii susțin că ar fi avut loc la Ciolpani după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Potrivit acuzării, Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte persoane s-ar fi întâlnit în acest context, iar procurorii susțin că ar fi fost discutat un plan referitor la protestele care urmau să aibă loc în București.
Anchetatorii afirmă că persoane cu pregătire militară din anturajul lui Potra ar fi urmat să ajungă în Capitală și să se infiltreze în proteste, cu intenția de a provoca acțiuni violente și destabilizare. Aceste afirmații fac parte din teza acuzării și vor trebui demonstrate în cadrul procesului.
Ce au găsit polițiștii în noaptea de 7 spre 8 decembrie
În rechizitoriu sunt menționate și evenimentele din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024.
Grupuri de persoane care se deplasau către București au fost oprite la filtre organizate de poliție. În vehicule au fost identificate diferite obiecte, inclusiv arme albe, pistoale, spray-uri iritant-lacrimogene și articole pirotehnice.
Procurorii leagă aceste elemente de planul pe care susțin că l-ar fi pus la punct persoanele trimise ulterior în judecată.
Legătura exactă dintre fiecare inculpat și faptele descrise de procurori, precum și valoarea probatorie a materialelor administrate vor fi stabilite în timpul judecății.
Camera preliminară s-a încheiat. Urmează procesul propriu-zis
Decizia Înaltei Curți schimbă etapa procedurală a dosarului.
Până acum, disputa s-a concentrat în principal asupra legalității rechizitoriului, a probelor și a actelor efectuate în cursul urmăririi penale. Odată încheiată definitiv camera preliminară, cauza poate intra efectiv în judecata pe fond.
În această etapă vor fi analizate acuzațiile concrete, probele acuzării și argumentele apărării. Pot fi audiați martori, analizate înscrisuri și discutate celelalte mijloace de probă admise de instanță.
Abia la finalul procesului instanța va putea pronunța o soluție asupra vinovăției sau nevinovăției fiecărui inculpat.
Călin Georgescu mai este judecat într-un alt dosar
Separat de dosarul în care apare alături de Horațiu Potra, Călin Georgescu este implicat într-o altă cauză penală.
În februarie 2026, Tribunalul București a decis definitiv că poate începe judecata pe fond în dosarul în care acesta a fost trimis în judecată pentru promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime contra umanității sau crime de război și pentru promovarea unor idei, concepții ori doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată.
Și în acel dosar este vorba despre acuzații formulate de procurori, asupra cărora instanța urmează să se pronunțe după judecarea fondului.
Decizia din 6 august 2026 reprezintă astfel un moment procedural important în dosarul Georgescu–Potra: etapa camerei preliminare s-a încheiat definitiv, iar acuzațiile formulate de Parchet vor putea fi analizate în cadrul procesului propriu-zis.
Hotărârea nu reprezintă o condamnare și nu anticipează soluția finală. Înalta Curte a subliniat în mod expres că stabilirea vinovăției sau nevinovăției poate avea loc numai în cadrul judecății pe fond, cu respectarea garanțiilor procesuale.